Ce este tulburarea obsesiv-compulsivă?

Cu toții am experimentat anxietatea dată de gânduri obsesive, însă tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) este o afecțiune psihică ce cauzează constant gânduri, idei negative (obsesii) și creează acțiuni sau activități (compulsii) pentru a scădea din anxietatea generată de acestea. Tulburarea obsesiv-compulsivă afectează persoane de ambele sexe și de toate vârstele și este considerată o boala cronică, cu o evoluție pe termen lung, care poate afecta viața persoanei prinse în acest cerc vicios de obsesii și compulsii.

Obsesiile sunt definite ca idei, gânduri disfuncţionale sau impulsuri nedorite, iraționale, recurente şi cauzatoare de disconfort datorită lipsei de control aspura conținutului acestora. Obsesiile sunt însoţite de nelinişte, teamă sau anxietate, iar cele mai frecvente au legatură cu teama de boală sau contaminarea, îndoieli repetate referitoare la o acțiune, ordine și simetrie, proiecții exagerate legate de viitor sau religie, impulsuri agresive față de sine sau de alții.

Compulsiile sunt răspunsul sau reacțiile comportamentale la obsesii și au ca scop reducerea neliniștii sau anxietății generate de gândurile obsesive. Mai exact, acestea sunt comportamente repetitive, dar pot fi și acte mentale care se desfășoară după anumite reguli stricte. Spre exemplu, daca avem obsesia de a nu ne contamina cu bacterii, actul compulsiv va fi spălatul pe mâini foarte des, urmat probabil de ștergerea cu un anumit prosop și folosirea unui anumit gel antibacterian.

Deseori tulburarea obsesiv-compulsivă este asociată cu alte afecțiuni, și anume depresia, fobiile, tulburări de comportament alimentar, unele tulburări de personalitate sau anxietatea. De altfel, TOC este și considerată una dintre cele mai frecvent întâlnite forme de anxietate care afectează  aproximativ 2-3% din populație.

Tulburarea obsesiv-compulsivă debutează de regulă în adolescență sau la începutul vieții adulte, însă poate începe și în copilărie. Debutul este gradual, are evoluție cronică, iar pe parcurs prezintă ameliorari, dar și agravări în raport cu stresul.

Simptome ale tulburării obsesiv-compulsive

Deși nu are o cauză clară, TOC apare frecvent dacă în istoricul medical personal sau al familiei există ticuri, boala obsesiv-compulsivă, boala Tourette, ADHD, dependență de droguri, infecție cu streptococ beta hemolitic sau infecții herpetice.

În mod obișnuit, persoanele afectate de TOC execută ritualuri repetitive pentru a-și gestiona obsesiile. Acestea sunt ușor de observat și mare parte din cei afectați recunosc că obsesiile lor nu sunt fundamentate și că actele compulsive pe care le execută sunt exagerate și nerealiste.

Însă există și persoane care se tem de stigmatizare și astfel își ascund ritualurile compulsive, dar și obsesiile ori execută acte mentale precum număratul repetitiv în gând. În acest caz relațiile interpersonale pot fi afectate, la fel și performanțele profesionale și, de regulă, apare depresia.

Cele mai frecvente simptome ale tulburării obsesiv-compulsive includ anxietate, tensiuni nejustificate, gânduri, idei sau impulsuri nedorite, dorința de a face totul perfect și/sau în simetrie, sentimente precum rușine, vinovăție sau teamă, comportamente repetitive rigide și organizate.

Terapia prin hipnoză pentru tulburarea obsesiv-compulsivă

Tratamentele pentru tulburarea obsesiv-compulsivă includ terapia comportamentală care constă în expunerea și prevenirea răspunsului la obsesii, medicația antidepresivă și terapia prin hipnoză. Niciuna nu o exclude pe cealaltă și pot fi efectuate ca terapii complementare.

Fie că este folosită ca terapie unică, fie ca terapie complementară, hipnoza are rezultate mai rapide pentru că se adresează minţii subconştiente, de unde provin majoritatea comportamentelor și atitudinilor.

Terapia prin hipnoză este una dintre cele mai bune soluții pentru tratarea tulburării obsesiv-compulsive pentru că reduce sau elimină anxietatea, iar în lipsa unui fond anxios, TOC nu se poate manifesta. Astfel, prin tehnici de relaxare și reducere a stresului, hipnotizatorul va înlătura cauzele anxietății asociate tulburării obsesiv-compulsive. Totodată, terapia prin hipnoză va ajuta la identificarea obsesiilor și la disocierea de ele, schimbând modul de gândire pentru a oferi control asupra TOC. În plus, persoana hipnotizată poate descoperi importante resurse proprii sau mijloace de coping alternative.

Terapia prin hipnoză pentru tulburarea obsesiv-compulsivă

Tratamentele pentru tulburarea obsesiv-compulsivă includ terapia comportamentală care constă în expunerea și prevenirea răspunsului la obsesii, medicația antidepresivă și terapia prin hipnoză. Niciuna nu o exclude pe cealaltă și pot fi efectuate ca terapii complementare.

Fie că este folosită ca terapie unică, fie ca terapie complementară, hipnoza are rezultate mai rapide pentru că se adresează minţii subconştiente, de unde provin majoritatea comportamentelor și atitudinilor.

Terapia prin hipnoză este una dintre cele mai bune soluții pentru tratarea tulburării obsesiv-compulsive pentru că reduce sau elimină anxietatea, iar în lipsa unui fond anxios, TOC nu se poate manifesta. Astfel, prin tehnici de relaxare și reducere a stresului, hipnotizatorul va înlătura cauzele anxietății asociate tulburării obsesiv-compulsive. Totodată, terapia prin hipnoză va ajuta la identificarea obsesiilor și la disocierea de ele, schimbând modul de gândire pentru a oferi control asupra TOC. În plus, persoana hipnotizată poate descoperi importante resurse proprii sau mijloace de coping alternative.