5 mituri false despre hipnoză

Hipnoza provoacă pentru unele persoane teamă și este identificată cu “hipnotizatorii” din spectacolele de divertisment. Este departe de a fi adevărat și – din lipsa popularizării unor informații sau teamă de necunoscut – multe dintre aceste mituri neadevărate au fost adoptate ca stereotipuri, fără a se citi sau documenta mai mult în acestă zonă de către aceia dintre noi care nu sunt direct implicați în științele medicale.
Hipnoza a existat de mii de ani și s-a folosit mai ales la operații ca anestezic sau în diverse terapii cum este cea a somnului, de unde și denumirea mai recentă de hipnoză care provine de la Hypnos, zeul grec al somnului. Ca în orice domeniu, au fost multe încercări și câteva exagerări, dar hipnoza este recunoscută ca știință și pornește de la ideea că organismul nostru este controlat de către creier și în special de către subconștient.
Hipnoza ca terapie neinvazivă atenuează astfel multe afecțiuni și poate vindeca în totalitate unele simptome care ne schimbă uneori profund viața de zi cu zi. Pentru fiecare afecțiune și persoană în parte este nevoie de un anumit număr de ședințe.
Să ne oprim asupra a 5 mituri false despre hipnoză care ne pot dezorienta in mijlocul informatiilor mai mult sau mai putin reale..

1. În timpul hipnozei ești controlat de hipnotizator

Pentru a ajunge la starea de hipnoză, pacientul nu doarme și nu este manipulat de către hipnotizator. Hipnoza este o procedura liber consimțită, iar pacientul nu doarme – din contra – simțurile sunt mult mai ascuțite.
Hipnotizatorul ghidează pacientul către o stare de liniște, de relaxare profundă, pentru ca acesta să se poată concentra pe elementele importante. Foarte simplificat, este vorba despre o autosugestie ghidată, astfel încât persoana respectivă să poată pătrunde în subconștientul său și să lase acestă zonă importantă a creierului să lucreze și să regenereze anumite zone ale corpului sau să refacă o zonă care a generat o problemă, cum ar fi teama de avion.

2. Hipnoza este o stare de somn indusă cu un ceas care pendulează

Chirurgul scoțian James Braid este cel care a preluat o parte din teoria mangnetismului persoanei și a sugestiei sau autosugestiei și a susținut că privirea fixă prelungită către un obiect – cum este un ceas de buzunar care pendulează – induce o anumită oboseală în unele zone ale creierului și generează un somn nervos, pe care îl va numi mai târziu neuro – hypnotism. A fost doar o etapă a cercetărilor din domeniu, lucrurile s-au mai rafinat chiar de către Braid și s-a ajuns la concluzia că apare o stare de relaxare și nu nepărat un somn pe fondul oboselii nervoase. Imaginea stereotipă a pendulului însă a rămas în memoria populară, deși ea este complet depășită de peste 100 de ani.

3. În timpul hipnozei poți dezvălui lucruri intime, secrete

Ținând cont că în timpul hipnozei nu suntem controlați de către hipnotizator, nu putem face lucruri fără să fim conștienți sau vorbi despre anumite domenii din viața noastră împotriva voinței noastre.
Faptul că se folosește de multe ori termenul de “transă” nu trebuie să ne determine să vizualizăm acest termen în forma sa extremă cum ar fi transele șamanice sau acelea generate de anumite genuri de droguri si substanțe halucinogene.
Este o stare de veghe în care simțurile sunt chiar mai ascuțite, iar hipnotizatorul este foarte important pentru că ne ghidează în obținerea obiectivului și este important să ne simtă stările si să ne susțină. De aceea, se spune că pentru a practica hipnoza este nevoie în primul rând de talent, empatie și relaționare cu oamenii, nu este suficient să urmezi doar anumite cursuri.

4. Hipnoză s-a dezvoltat că metodă de tratament din spectacolele de hipnoză

Show-urile de divertisment nu au făcut foarte bine domeniului hipnozei pentru că în acest caz totul este simplificat și exagerat până la situații hilare și împinse la extrem.
De aici și teama că sub hipnoza poți face lucruri contrar voinței tale sau pe care nu ți le amintești. Programele de divertisment cu oameni care sunt “hipnotizati” pentru a se purta că o găină sau un cocoș sunt doar programe pentru a ne face să radem și nu au legătură cu terapia prin hipnoză.
Terapiile au evoluat mult în ultimii ani și au fost elaborate și gândite de medici de renume, recunoscuți internațional. Ele sunt puse în practică de profesioniștii care au suficient talent și har pentru ca rezultatele să fie cele mai bune.

5. Hipnoza este o modă recentă a ultimilor ani

Hipnoza are o istorie veche, de la primele anestezii prin hipnoză de acum câteva sute de ani până la folosirea ei în terapie de către Sigmund Freud sau vindecarea problemelor moderne din terapia stresului, între care slăbirea prin hipnoză, renunțarea la fumat sau eliminarea anumitor temeri și angoase generate în anumite momente din viața noastră. Spectacolele de hipnoză au apărut ulterior ca parodii nu foarte inspirate la adresa hipnozei, dar nu au legătură cu terapiile complementare.
Hipnoza nu este o modă, este un domeniu recunoscut de științele medicale prin care se atenuează sau vindecă complet anumite afecțiuni. Puterea gândului și acțiunea creierului asupra organismului nu mai este demult o noutate și este recunoscută și folosită de lumea medicală.
Hipnoza a fost recunoscută ofical ca terapie medicală în 1955 de către Asociația Medicală Britanică și în 1985 de către Asociația Medicală Americană.
Este important să renunțăm la aceste stereotipuri și să vorbim cu un hipnotizator dacă dorim o metodă de tratament neinvazivă și eficientă în anumite afecțiuni.
În general, prima ședința este de acomodare, de răspunsuri la întrebări și de înțelegere a pașilor, astfel că nu avem de ce să ne temem sau să simțim o senzație de nesiguranță și necunoscut. De aceea se află hipnotizatorul cu noi, pentru a ne ajuta să descoperim profunzimea problemelor si să ne susțină, ghideze, să dezvoltăm terapia în siguranță.